marți, 20 martie 2012

Restaurant Chinezesc in Praga

În mod uimitor, eu am descoperit bucătăria chinezească în Sofia (da, în Bg) alături de un grup de francezi. Eram în primele seri din stagiul meu de Erasmus și ei mi-au propus ca după cursuri să mergem la un restaurant chinezesc de care auziseră ei. Normal că la început am fost reticentă! Am zis eu da, dar așa.. mai cu jumate de gură. Părerea însă mi-am schimbat-o destul de repede. Francezii mei m-au ajutat să mă decid repede și fiecare a luat altceva. Astfel că dintr-un foc am avut posibilitatea să gust vreo 6 feluri de mâncare! Și uite așa am ajuns să renunț și la niște prejudecăți culinare.

Așa că în a treia zi de hoinăreală prin Praga, când în jurul prânzului am găsit un restaurant chinezesc (undeva prin centru, foarte aproape de piața centrală) am zis că sigur este un semn. Alex oricum nu testase bunătățile lor așa că am zis să nu mai pierdem vremea căutând altceva și să intrăm. Ps. Mi-a plăcut faptul că aveau meniul afișat în geam, cu poze mari și cu prețuri. Astfel că știai de la început la ce să te aștepți.
Restaurantul era micuț, dar foarte primitor. Și chinezii de acolo vorbeau și engleză. Ne-a fost ușor să citim meniul și să comandăm. Am ales pui în sos dulce acrișor și porc în sos dulce acrișor. Și am luat și un mic bol de orez.
Etajul superior al restaurantului. Noi am fost *cazați* aici.
Mâncarea a fost savurată alături de o bere rece, cred că era un Kozel dacă nu mă înșel. Oricum foarte mult mi-a plăcut că la prânz aveau meniu special pentru minuturi. Alegând de acolo.. mâncarea a venit repede. Cum noi eram în criza de timp (datorită faptului că pe la 4-5 era deja întuneric) a fost numai bine!
Orezul s-a potrivit de minune cu sosul!
Și asta e intrarea in restaurant. Dacă ajungeți cumva prin Praga și treceți pe străduța lui, e bine să-l știți și să-i călcați pragul cu încredere!

vineri, 16 martie 2012

Gratar in familie la bunica

Așa cum vă spuneam, weekendul trecut am fost în fugă pe la bunica mea din Buzău. Noroc că într-o oră și puțin suntem acolo și putem evada mai des. Așa că noi, clanul Ungureanu-Maier am plecat sâmbătă dimineață pregătiți de găteală către buni. E normal.. suntem tineri și mai mofturoși, așa că gătim toți ca să fim fericiți.

Pe la prânz eram deja acolo. Am zăbovit puțin la palavre, am gustat din bunătățile făcute de bunica și apoi am început să robotim și să pregătim. Cum vremea era atât de faină, nu am rezistat și am scos grătarul afară. Carnea o achiziționasem pe traseu.. voie bună check! Așa că să ne apucăm de treabă!

Ingrediente
- o caserolă de pulpe de pui
- o caserolă de piept de pui
- o caserolă de pulpe superioare pui
- ciuperci pleurotus
- boia / condimente după gust
- bere neagră (Silva merge de minune!)
- sare, malai , usturoi
Măcenicii făcuți de bunica mea! Ei au dispărut repede din peisaj.
Pieptul de pui, destul de înghețat din păcate. L-am scos cu vreo 2 ore afară din congelator și l-am acoperit cu puțină sare. A stat cuminte până am montat și am curățat noi grătarul.
De data asta am folosit pui local, adică Coco Rico. Nu am regretat alegerea deloc. Suntem fani Agricola Bacău și Coco Rico până în acest moment. Știm măcar că avem parte mereu de carne bună, proaspătă și fragedă!
După ce am dat carnea prin niște mirodenii, în cazul nostru prin boia de casă, puțină sare și piper le-am pus pe grătarul electric care între timp se încinsese. Am început cu pulpele pentru că ele necesitau mai mult timp pe grătar.
Între timp pieptul de pui se mai dezghețase. Așa că m-am gândit să-l fac mai gustos și am turnat peste el niște bere neagră. Mai încercasem așa la cuptor și mi-a plăcut rezultatul. Nu avea de ce să nu fie gustos pe grătar.
Apoi am revenit repede lângă pulpe. Nu e bine să le lași nesupravegheate, mai ales că al nostru grătar electric se încinge repede, așa că a trebuit să stau cu ele și să le tot întorc de pe o parte pe alta, ca să se facă crocante și să se pătrundă. Mai ales că nu sunt deloc fan al grătarului în sânge.
În timpul procesului e supraveghere.
Cum pulpele mai aveau puțin până să fie gata, mama a pregătit între timp și ciupercuțele, că doar avem și vegetarieni în familie. Și ele au trecut prin stratul de mirodenii înainte să facă cunoștiință cu grătarul!
Puiul pe măsură ce se făcea, era aranjat frumos pe al său platou. Știu că poate să pară multă carne, dar fiind familie mare.. se iartă, nu? Plus că eu nu m-am supărat că am avut și niște grătărel la București a doua zi!
Pieptul de pui a fost apoi tăiat fășiuțe.
Și pus pe grătar frumos. Pe deasupra am presărat din nou niște condimente. Probabil am călătorit prea mult prin Turcia la începutul anilor 2000, dar am devenit puțin pasionați de mâncarea mai picantă și condimentată.
În nici 10 minute.. pieptul a fost gata! Și datorită berii negre a avut un gust mai bun, sau cel puțin mie mi s-a părut puțin mai caramelizat față de pulpele de pui care nu suferiseră același tratament.
Ultimele secunde de stat pe grătar. Apoi, ca un copil cuminte, am curățat cât de mult am putut grătarul de grăsime, pentru a face și altceva pe el. În 7 minute totul era deja gata.
Și în final a venit rândul ciupercuțelor să se alinieze frumos pe grătar!
Mama a avut tare multă răbdare cu ele. Le-a pus frumos pe grătar și apoi le-a păzit ca să nu se ardă. Cățelul bunicuței mele a cam suferit cu grătarul nostru dar s-a bucurat de oase la final.
Între timp și bunicuța mea a făcut mămăliguța. Asta e specialitatea ei de ani de zile. Și o face bine. Cred că tata a fost cel care a bucătărit mujdeiul.
Între timp s-a făcut și pâinica noastră de casă.
Și la desert mere coapte în sobă!
Și ca weekendul să fie ideal, în grădină am găsiți și niște superbi ghiocei. Asta ca să ne convingem că primăvara a revenit cu adevărat!

miercuri, 14 martie 2012

Weekend de primavara


Fiindcă tocmai am avut parte de o vreme superbă în weekendul ce a trecut, era păcat să zăbovim pe acasă, nu-i așa? Astfel am decis să fugim pentru 2 zile până la bunicuța din Buzău. Clanul Ungureanu-Maier s-a alăturat clanului Ungureanu din Buzău și a ieșit o sâmbătă frumoasă! Pe moment o să vă arăt doar procesul de îmbunătățire al zilei.

Am încins un grătar. Dar vă ofer detalii și poze zilele acestea. Acum doar un mic teaser și la final o surpriză. Am găsit ceva tare fain în curtea unor vecini de acolo. Eu m-am bucurat ca un copilaș! Și că tot ziceam de grătare, la voi a început sezonul? Eu mă bucur că deja pot declara război uleiului pentru câteva luni bune!

P.s. grătarul din filmare este unul electric. Foarte practic pentru că se încălzește repede și e ușor de întreținut. Plus că nu este necesar să ai mereu cărbuni și să ai grijă de ei. E mai ușor pentru oamenii care stau la curte.

sâmbătă, 10 martie 2012

Frigarui de pui la tava

     O nouă zi de weekend, o nouă rețetă. Iată ce am pregătit pentru "voi" (sau mai bine zis pentru noi). Pentru că nu ne plac mâncărurile foarte grele, plus că avem un mare dor de vară si de grătar, am preparat aceste minunate frigărui în tavă de la cuptor. Sunt foarte ușor de preparat și nu durează nici foarte mult. Haideți să nu mai pierdem timpul, și să vedem ce ingrediente am folosit de această dată.

Pentru 8 frigărui am folosit următoarele:
- 400-500 grame de piept de pui (dezosat de preferat pentru a economisi timp)
- 1 dovlecel
- 1 ardei gras roșu și unul verde
- o ceapă roșie
De menționat este faptul că puteți lăsa carnea la marinat în bere brună, pentru 2-3 ore, pentru a avea mai mult savoare. Dat fiind faptul că nu ne-am hotărât din timp ce vroiam să gătim, noi nu am mai pus carnea la marinat, folosind în schimb ulei de măsline + condimente de pui.

Am început încetișor să feliem fiecare legumă în parte.

Să nu uitați și de ceapă, îi dă un gust aparte.
Am tăiat ceapa în patru și am desfăcut după aceea fiecare foiță cu mare grijă.
Acestea au fost toate legumele pe care le-am folosit. Dacă doriți puteți adăuga în funcție de preferințe.
Acum ca totul să fie complet am tăiat cubulețe și puiul.
Procesul foarte scurt de tranșare al cărnii.
După cum vă spuneam am folosit condimente pentru pui. Acestea sunt condimentele noastre preferate.
Mixul special de ulei de măsline și condimente de pui. Mai exact am folosit puțin condiment de pui și 4 linguri de ulei de măsline pe care le-am amestecat bine.
Am adăugat puiul peste sosul special.
Iată ce a ieșit!
Uitați si rezultatul parțial al gătelii noastre.
Punem o hârtie de copt în tavă, ungem cu puțin unt și așezăm totul frumos în tavă.
Am lăsat cuptorul la foc mediu si iată ce a ieșit! Nu uitați să faceți vizite regulate pentru a nu avea o surpriză neplacută!
Totul fiind gata vă invit la masă și vă doresc pofta bună!
Noi am servit aceste frigarui cu o porție de piure de cartofi!

marți, 6 martie 2012

Paprikas de cartofi (iute)

În partea noastră de țară, mai precis în Valea Jiului (Ardeal), Paprikașul e mâncarea tradițională rămasă în zonă din vremea ocupației austro-ungare. De aceea și până în ziua de azi, ingredientul de bază a rămas boiaua de ardei (de preferință făcută în casă și iute!).

Pentru mine, Paprikașul (Mâncarea de cartofi) era mâncarea copilăriei, mai ales iarna când veneam obosită de la joacă după o zi întreagă pe derdeluș. Când eram mică, bunica mea mă stresa cu câte o costiță de porc afumată, pe care o arunca printre ingrediente. Nu prea eram eu fan. Mereu am preferat paprikașul cât mai simplu și mai iute. În schimb nu refuzam niciodată combinația cu mâncarea de mazăre, astfel fiind o adevărată revoluție a gusturilor.

Ingrediente
- 1 kg de cartofi
- pasta de roșii (sau bulion) 250 gr.
- boia (făcută de noi din ardei iuți de Ohrid)
- o bucată de ceapă + 1 praz
- morcovi + roșii + alte legume după preferințe
- smântână
- legume uscate (noi le luăm la kilogram de la metro Ruse)
- rozmarin, busuioc, pătrunjel, oregano.

Se taie cartofii în cubulețe mici.
Apoi morcovii se dau pe răzătoare, de preferință se cere atenție ca să nu ajungeți si cu degețelele pe răzătoare cum am mai ajuns eu uneori din neatenție.
Apoi vine rândul prazului și al cepei să fie mărunțite.
Se pune totul într-o tigaie. Peste ceapă se aruncă 2-3 linguri sănătoase de legume uscate (puteți pune și mai mult dacă preferați astfel) și apoi se toarnă puțin ulei peste compoziție.
Aruncăm peste și morcovii dați pe răzătoare și amestecăm cu spor.
Mai punem puțin ulei în cazul în care acest lucru este necesar și apoi lăsăm totul la călit la foc mic. Doar câteva minuțele durează totul.
Vine deja timpul să punem și niște mirodenii. Noi am ales să aruncăm peste mâncare un strop de rozmarin și busuioc. Mirodeniile se pot schimba după gust dacă nu le simpatizați pe acestea.
A venit și rândul cartofilor să facă *țuști* în tigaie la scurt timp după.
După cum vă spuneam și la început, pentru noi boiaua este cel mai important ingredient. Așa că am pus fără milă (ar zice unii). Dar avantajul este că fiind home-made știm cu exactitate cât de iute este și cât putem îndura.
Lăsăm totul la foc mic apoi pentru vreo 15-20 de minute.
Totul depinde de cartofi, pentru că unii cartofi din comerț au nevoie de timp mai mult pentru a deveni mai fragezi. Sau cel puțin așa ni se pare nouă.
Între timp se prepară sosul din pastă de roșii și cu puțină smântână. Mai sus se vede și punga de legume uscate despre care vă vorbeam. Ca să știți ce să căutați pe viitor.
Am dres sosul și cu puțin pătrunjel și oregano, totul pentru un gust mai intens.
Apoi pur și simplu am turnat și sosul în tigaie peste cartofi și am amestecat până s-a uniformizat toată mâncarea. Smântâna este opțională. Puteți turna peste cartofi doar bulion (mai ales dacă aveți unul de casă) sau pastă de tomate.
Întreaga bucătăreală durează cam 40 de minute cel mult, asta cu tot cu bucățitul legumelor. În cel mai rău caz de ajunge la vreo 50 de minute în funcție de cât de repede se pătrund cartofii. Noi îi preferăm de obicei pe cei din grădina mamei, adică tot din Ardeal.
Nota Redacțională: Autoarea acestui articol, Ungureanu-Maier Claudia s-a convertit la vegetarianism în urmă cu vreo 16-17 ani. Și de atunci tot descoperă lumea dincolo de carne. Așa că ea se va ocupa de vegetarienii ce ne calcă pragul. Sunt sigură că vă vor încânta și rețetele ei, mai ales că deja a început postul.